Mult timp ai nostri au vrut sa ne convinga ca sunt utile si frumose. Erau un must have al vremurilor. Ne-au tot spus ca e bine sa purtam, ca toti barbatii si toate femeile trebuie sa poarte. „O sa purtați cum am purtat si noi, și tac-tu mare cu ma-ta mare. Ce oameni sunteti voi fara astrahan si fara vulpe?!” Oare ce le facusem? De ce?
Am urat astrahanul, iar caciula din vulpe pe care trebuia s-o poarte sora mea era tot din seria horror. Da, pentru ca era compusa din vreo 10 picioare de vulpe inconjurare de o coada mare. Brrr…😲😲😲. Normal ca si mirosea a animal. La fel si cea de astrahan. Simteam o oaie pe cap. Dar pe vremurile acelea era si mirosul prosperitatii 🙃🙈.
Pe cea de astrahan o cumparasera de la un festival cu muzica populara, iar pe cea din vulpe o facusera rost cu greu de la niste padurari. S-au chinuit un pic pana au reusit s-o gaseasca.
Revin la intrebarea: „de ce?” 😐 Ambele caciuli era groaznice. Astrahanul statea cocotat pe varful capului. Cu cat era mai cocotata cu atat era mai interesanta. Erau variante doar pe negru sau cu insertii albe (cum sunt oile). Practic, stateai cu animalul in cap.
De frig nu mai zic ca erau lipsite de sens…urechile ramaneau sa se „chinuie” in frig. Animalul celalalt, vulpea, urma sa fie asortata cu o haina completa din blana…evident…de vulpe. Noroc ca a ramas o promisiune neonorata.
Nu stiam cum sa mai scapam de mania caciulilor. Cel mai rau ne temeam de inceperea scolii. 😁😁😁 Urma sa le purtam inca din prima zi. Ne imaginam ca niste ozn-uri cu ele pe cap. Noi, doi copii firavi si delicati cu animalele pe cap…😑. Dupa mai multe planuri (julire, tăiere „accidentală” cu foarfeca, „pierdute”) ne-am hotarat sa fim fermi si sa le spunem ca nu le vom purta. Ni s-a reamintit imediat ca si bunicii le-au purtat.
Cu o putere iesita din comun si cu pieptul in fata ne-am sustinut punctul de vedere. 😎 Vazand ca nimic nu ne mai poate sta in cale au zis ca ne lasa sa facem ce vrem, dar ca tot noi pierdem. „O sa vedeti ca altii poarta!” 😅
Doamne, ce bine a fost…am scapat si ne-am dus la școala fara caciula chiar daca afara era frig. Nu mai simteam nimic. Victoria ne „incalzise” si mintile😄. Si ni le incalzise bine pentru ca apoi am descoperit caciulile „East 17”. Multa vreme am ravnit la ele😅…dar asta va fi o alta poveste😀.