Tocmai am primit un email de la emag cu zilele IT si mi-am adus aminte de primul nostru calculator. Tin minte ca mama s-a imprumutat la CAR sa ne poata da bani sa-l cumparam. Ne-am dus cu ea in ziua in care a facut imprumutul. O asteptam nerabdatori in masina sa ne dea vestea…ne cumpara sau nu :).
Dupa minute de asteptat cu sufletul la gura vine femeia cu banii. Uraaa! Ne spune ca a primit imprumutul, dar ca a intrat in vorba cu doamnele de la ghiseu si i-au zis ca nu are rost sa ne cumpere calculator pentru ca doar pana in anul 2000 va mai functiona. What? Da, era un mit conform caruia la ora 00.00, in anul 2000 calculatoarele nu vor mai fuctiona pe motiv ca nu vor “intelege” data (00)… Dar noi, usor manipulatori si tot timpul cu solutii, am fost pe faza si am convins-o. Normal! Ba chiar ne-a dat banii si ne-a rugat sa mergem noi sa-l luam.
Ne simteam bogati, moderni, sofisticati, tehnologizati 🙂 Intel Pentium scria pe noi :)). Ajungem in magazin, declaram bugetul pe care il avem si vanzatorul ne face o oferta. Erau vreo 3 pachete mari de carat (monitorul bombat era genial…). Le impartim si plecam spre casa. Greutatea pachetelor ne rupea mainile. La 2 minute ne opream si le puneam pe asfalt. Ne motivam singuri gandindu-ne la minunea pe care o caram. Ajungem la bloc…urcam 3 etaje tremurand de oboseala, dar si de nerabdare sa montam calculatorul. Ne-am prins un pic urechile pana am reusit sa-l pornim, dar si cand am reusit…mare bucurie a mai fost. Problema era ca ne cam uitam la el si atat. Nu prea stiam ce sa facem cu el :).
Tata ne-a rugat sa-i aratam ceva pe calculator. Orice. Sa vada si omu` in ce a investit. Ce sa-i arati, frate?! Nu stiam mai nimic. Mai sunam si noi pe la cunoscuti si ni se da ideea sa inchiriem de la magazine din oras CD-uri cu jocuri. Si am inchiriat ceva…multi bani tocati aiurea pe tot felul de jocuri.
O faza amuzanta a fost cand un vecin a venit sa vada ce jocuri avem si a gasit un poker (nu stiu cum a scapat pe acolo). Era ceva similar cu celebrele „pacanele”. Se apuca sa joace si incepe sa-i placa foarte mult. Ne cere un pahar de suc si ne roaga sa-l mai lasam…:) Momentul lui de glorie a fost cand a pus intrebarea: „dar cine imi da banii din televizorul asta, ca eu tot castig?” Cred ca am ras zile intregi :)). Un alt moment interesant a mai fost si in noaptea de revelion (1999-2000). Stateam lipiti de monitor sa vedem daca la ora 00.00 va mai functioneaza. Mare ne-a fost bucuria cand am vazut ca totul a fost in regula. Am pus o funda mare si rosie pe el in semn de apreciere si de drag.
Cel mai greu a fost cand a trebuit sa-i schimbam hard disk-ul. Erau toate melodiile preferate pe el. Toate culese de pe dischete de 1,44 🙂 Foloseai cam 3 pentru a copia o melodie.
In final pot spune ca investitia facuta de ai nostri a fost una foarte buna, iar mitul anul 2000 a fost spulberat.
P.S. vezi la emag pana pe 17.04 sunt zilele IT